Str. Ferdinand (Uliţa Podului). Strada care ducea spre podul de pe râul Someş purta, în Evul Mediu, denumirea de Uliţa Podului. Deşi prima atestare documentară a străzii a fost realizată în 1362, istoricii presupun că această stradă ar fi existat chiar şi în perioada romană, când ar fi făcut legătura între Potaissa (Turda) şi Porolisum (Moigrad).

În 1362, Uliţa Podului se afla în afara vechii incinte fortificate a oraşului, care acoperea o suprafaţă de doar 7 hectare. Uliţa ducea spre un pod de lemn peste Someş situat, probabil, în apropierea actualului pod de pe strada Horea. După extinderea oraşului, în secolul al XV-lea, pe Uliţa Podului a fost ridicat unul dintre cele mai puternice turnuri de apărare ale noii incinte fortificate, denumit Turnul Podului, întreţinut de breasla lăcătuşilor. În 1573, podul de lemn de peste Someş a fost înlocuit cu unul de piatră. Pe acest pod au intrat triumfători în cetatea Clujului, în 1601, Mihai Viteazu şi generalul Basta, după victoria asupra lui Sigismund Báthory în lupta de la Guruslău.

Str. Memorandumului (Uliţa Mănăşturului). Strada Memorandumului a fost una dintre cele mai vechi străzi ale Clujului (existând chiar şi în perioada romană, alături de Strada 21 Decembrie şi Strada Universităţii). Iniţial, această stradă se numea Uliţa Mănăşturului, deoarece ducea spre localitatea vecină Cluj - Mănăştur. Uliţa Mănăşturului se termina cu Poarta Mănăşturului, care se afla undeva între actualele clădiri Electrica şi Fosta bancă Dacia Felix (clădire cumpărată acum de Universitatea Tehnică din Cluj).

Str. Napoca (Uliţa Fânului). În Evul Mediu, strada Napoca avea denumirea de Uliţa Fânului, deoarece ducea spre locul unde se aflau fânaţele clujenilor (la vest de zidurile oraşului medieval). Din acelaşi motiv, actuala Piaţă Lucian Blaga purta denumirea de Piaţa Fânului, iar Casa Rhedey era cunoscută de către trecători ca şi "casa cu lanţuri" (lanţurile erau folosite pentru a ţine cărutele cu fân la distanţă de peretele clădirii).

Bulevardul Eroilor (Ulita de MIjloc). Strada de Mijloc a fost, încă din epoca medievală, cea mai importantă stradă care pornea din Piaţa Principală. La capătul acesteia, în dreptul Cinematografului Victoria se afla Turnul - Poartă de pe Uliţa de Mijloc, una dintre cele mai importante intrări în cetatea nouă. Majoritatea clădirilor de pe această stradă au fost construite între anii 1500 - 1600, fiind mai târziu modificate şi supraetajate. La cumpăna secolelor XIX-XX, strada a fost denumită după politicianul maghiar Deák Ferenc.

Str. 21 Decembrie (Uliţa Ungurilor). Strada care se deschide spre est, din coltul nord-estic al Pieţei Unirii (actualul Bulevardul 21 Decembrie 1989) este una din cele mai vechi străzi ale “oraşului nou”. Numele ei a fost menţionat deja la 1372 sub forma “Platea Mager utcha”, însemnând “Uliţa Maghiarilor”. Strada a primit acest nume datorită faptului că, spre deosebire de Cetatea Veche care era locuită de saşi, această stradă era locuită, cu precădere, de maghiari. În recensământul cetăţenilor maghiari din 1453, numele străzii este “Longa Platea” sau "Hosszú Utca", în traducere “Strada Lungă”.

Strada Matei Corvin.

Strada Matei Corvin este una dintre puţinele străzi din oraş care şi-au păstrat denumirea în timp, prima atestare documentară a numelui străzii datând din 1869 (sub forma Mátyás utca). Pornind din Piaţa Principală şi intersectând perpendicular Uliţa Mănăşturului, de această stradă se leagă o istorie îndelungată. Se presupune că pe această stradă s-a născut Matei Corvin, Regele Ungariei, precum şi principele Transilvaniei, Ştefan Bocskai.

Pe această stradă se presupune că ar fi fost intrarea principală în Cetatea Veche a Clujului (prima fortificaţie a oraşului). Venind dinspre Piaţa Unirii, putem observa că strada se îngustă, după care se lărgeşte şi formează o mică piaţă, exact în faţa casei în care s-a născut Matei Corvin. Locul cel mai îngust marca amplasamentul în care se afla, în trecut, poarta principală a Cetăţii. Se presupune că stema oraşului Cluj din 1377, prezentând o poartă cu trei turnuri de apărare, păstrează, de fapt, imaginea acestei porţi. Stema a fost dăruită de regele Ludovic cel Mare al Ungariei.