-
Secrete
Biserica Sfântul Mihail
Deşi nu există date certe cu privire la existenţa lor, criptele de la subsolul Bisericii Sfântul Mihail au stârnit numeroase controverse. O cercetare aprofundată a acestora ar putea clarifica o întreagă serie de probleme istorice importante pentru urbea clujeană.
Construcţia Bisericii Sfântul Mihail a început la mijlocul sec. al XIV-lea, pe amplasamentul unui cimitir şi al unei capele, dedicate Sfântului Iacob. Prin urmare, în jurul bisericii există morminte mai vechi decât clădirea acesteia. Însă dacă la subsolul bisericii există sau nu o criptă, rămâne un mister pentru toată lumea. Documentaţia este de negăsit. Istoricii susţin că nici un om de ştiinţă nu a făcut cercetări cu privire la criptele aflate în subsolul Bisericii Sf. Mihail. Motivul invocat este opoziţia conducerii bisericii, care susţine că accesul la subsol este blocat. Totuşi, în urmă cu 50 de ani, un restaurator clujean a întocmit o documentaţie cu privire la cripte, dar actele s-au rătăcit.
În ultimele decenii, nici un cercetător nu a mai pătruns în subsolul Bisericii Sf. Mihail, unde se spune că ar exista cripte de o însemnătate deosebită. Ultimul studiu asupra subsolului clădirii a fost făcut în urmă cu 50 de ani, de către un restaurator clujean, în timpul unor lucrări la clădire. Despre acesta se mai ştie doar că a întocmit o documentaţie privitoare la criptele din incinta bisericii, pe care a lăsat-o în custodia parohiei care administrează Biserica Sf. Mihail. Preoţii însă, spun că nu ştiu nimic despre acest lucru.
Biserica minoriţilor (Catedrala greco - catolică "Schimbarea la Faţă")
În urmă cu câtiva ani, mai exact în 1999, preoţii Catedralei Greco - Catolice "Schimbarea la Faţă" (situată la mijlocul Bulevardului Eroilor) au descoperit, sub biserică, un cavou, de tip fagure, cu aproximativ 150 de morminte de nobili, grofi, avocati şinemesi. Inscripţiile de pe pietrele funerare sunt scrise în maghiara veche şi în limba latină, unele dintre ele purtând şi blazonul familiei îngropate acolo. Câteva nume aparţin familiilor de seamă ale istoriei vechi a Clujului. Într-un colţ al cavoului, există chiar şi un puţ înfundat.
Cavourile tip fagure numără 150 de locuri, în majoritate ocupate. "Am descoperit cavourile din întâmplare, în timpul lucrărilor de restaurare. Sub catedrala au fost înmormântati oameni din 1782 până în 1920, deci vreme de un secol şi jumătate" spune preotul paroh Teodor Lazar. Pe lângă maghiari (în special nobili, ca familia Bogdánfyi), aici se mai odihnesc şi croaţi (preferaţi de austrieci pentru posturile de funcţionari imperiali) şi români maghiarizaţi (precum familia Kornis).