Istoria oraşului roman Napoca începe odată cu cele două războaie romane de cucerire a Daciei, când romanii au distrus vechea aşezare antică Napuca şi au fondat, pe malul drept al Someşului Mic, o nouă aşezare căreia i-au dat numele de Napoca.
Această localitate se afla la drumul roman care pornea de la Dunăre, trecea prin Tibiscum (Jupa), prin Ulpia Traiana Sarmiseghetusa, Aquas (Calan), Apulum (Alba Iulia), Bucla (Aiud), Potaisa (Turda), Napoca şi continua spre Porolissum (Moigrad).
Napoca primeşte succesiv rangul de municipiu (de la Împăratul Adrian, în 124 d.Hr.), apoi pe cel de colonie (în timpul domniei lui Marcus-Aurelius), pentru a deveni, mai târziu, capitala Daciei Porolissensis.
Se presupune că graniţa vestică a oraşului roman era marcată de Pârâul Ţiganilor care curgea, în trecut, pe locul actualei străzi Emil Isaac. Astăzi, Pârâul Ţiganilor este preluat de sistemele de canalizare, motiv pentru care foarte puţină lume ştie despre el. Acest pârâu se vărsa în Canalul Morii, canal care constituia graniţa de nord a oraşului. De asemenea, se presupune că latura sudică a zidurilor oraşului roman se afla undeva între actualele străzi I.C. Brătianu şi Eroilor. Trebuie menţionat aici că în pivniţa imobilului cunoscut ca Teatrul de Păpuşi au fost găsite porţiuni ale unor ziduri romane. Latura estică se afla, probabil, pe latura estică a străzii David Ferenc. Dacă aceste presupuneri sunt corecte, atunci, oraşul roman Napoca se ridica între următoarele străzi:
- Nord - Străzile Octavian Petrovici şi Andrei Şaguna
- Sud - Străzile Napoca şi Bulevardul Eroilor
- Est - Străzile Bolyai Janos şi David Ferec
- Vest- Străzile Samuil Micu şi Emil Isaac
De regulă, oraşele romane erau organizate sub forma unui patrulater, cu laturi aproximativ egale, care era străbătut de două drumuri principale perpendiculare. Presupunând că oraşul roman Napoca era organizat după aceeaşi logică, rezultă că cele două drumuri care străbăteau oraşul erau: pe linia Est - Vest străzile Memorandumului, respectiv 21 Decembrie; pe linia Nord - Sud străzile Universităţii, respectiv Matei Corvin. Merită menţionat faptul că majoritatea caselor romane din oraş erau construite cu lux şi aveau încălzire sub pardoseală.
Un zid de incintă şi nişte ruine de edificii urbane din epoca romană (sec. II - III p. Chr.) s-au găsit în Parcul Arh. Deleu şi în Parcul Caragiale. Alte edificii romane, cu sistem de încălzire de tip hypocaust (sub pardoseală) au fost descoperite în Piaţa Muzeului.