Localitatea medievală Castrum Claus

La începutul secolului X, pe locul unde se ridica mai demult oraşul roman Napoca, existau numai ruine. Populaţia din zonă alesese să se stabilească la o distanţă considerabilă faţă de vechiul oraş. Cu toate acestea, în secolele IX - X, pe teritoriul vechiului oraş Napoca, apare o mică localitate medievală denumită Castrum Clus, cunoscută astăzi şi sub denumirea de Cetatea Veche. Comparată cu întinderea oraşului Napoca, Castrum Clus ocupa doar un sfert, cel mult o treime, din suprafaţa oraşului antic.

 

Unde era amplasat Castrum Claus?

Locuitorii localităţii medievale Castrum Clus nu au folosit vechile fundaţii romane pentru noile construcţii, dar au ţinut cont de graniţele naturale ale oraşului antic (recte Pârâul Ţiganilor, la vest şi Canalul Morii, la nord).

În partea sudică a oraşului se afla vechiul drum roman, care corespondea străzilor Memorandumului şi 21 Decembrie. Latura estică a localităţii Castrum Clus a fost, de asemenea, determinată de un alt vechi drum roman care făcea legătura dintre Potaissa (Turda) şi Porolisum (Moigrad) şi care avea un vad peste Someş.

Localitatea medievală Castrum Clus avea forma unui patrulater, cu laturi inegale: latura nordică avea 250 m, cea vestică 223 m, cea sudică 300 m şi cea estică 197 m şi se întindea între străzile:

Schema alăturată înfăţişează suprafaţa pe care se întindea Cetatea Veche a Clujului şi este preluată din cartea Povestea Oraşului Comoară, de Lukacs Jozsef. Se pare că, până în 1241, întăriturile cetăţii erau construite din bârne de lemn şi pământ, fiind înconjurat de palisade şi şanturi de apărare. Sistemul de apărare al Cetăţii Vechi a fost reconstruit după 1241, în urma invaziei mongole care a pustiit această regiune.

Din acest ultim sistem de fortificaţii se mai păstrează un singur turn de apărare, pe strada Sextil Puşcariu, turnul aflat în coltul sud-estic al acestor ziduri. Astăzi, acest turn este cea mai veche construcţie existentă din Cluj. Fragmente ale acestui zid se mai văd şi astăzi în curtea claustrului dominicanilor (franciscanilor). De asemenea, fragmente din zidul primei incinte a oraşului medieval (1316) s-au mai găsit pe străzile: Deleu, nr. 2 - 4, Doja Gheorghe, nr. 7 şi 23 - 25,Topliţa, nr. 8-10, Piaţa Unirii nr. 25,  Matei Corvin nr. 4 (subsol),  Petroşani nr. 1-3, 21, 23, Pavel  Chinezu nr. 5, Isac Emil nr. 10 şi George Bariţiu, nr. 25.

În mare, populaţia cetăţii era formată din ostaşi (castrenses), iobagi (iobagiones castri) şi din curteni (udvornici). Intrarea principală în Cetatea Veche se făcea pe locul unde există astăzi strada Matei Corvin. Lukacs Jozsef precizează că, venind dinspre Piaţa Unirii, putem observa că strada se îngustă, după care se lărgeşte şi formează o mică piaţă, exact în faţa casei în care s-a născut Matei Corvin. Locul cel mai îngust marca amplasamentul în care se afla, în trecut, poarta principală a Cetăţii. Se presupune că stema oraşului Cluj din 1377, prezentând o poartă cu trei turnuri de apărare, păstrează, de fapt, imaginea acestei porţi.

Castrum Clus era organizat în jurul unei pieţe centrale, denumită în acea perioadă Piaţa Mică (azi, Piaţa Muzeului). Iniţial pe acest loc a existat o mai veche biserică catolică, prima din Cluj, ridicată în secolele XI-XII, distrusă în timpul invaziei tătare din 1241 şi reconstruită între anii 1260 - 1290. În timpul unor recondiţionări, a fost găsit un fragment din absida altarului romanic în una din criptele actualei bisericii.

Trebuie menţionat faptul că râul Someş era foarte important în perioada Evului Mediu. Strada Podului, la fel ca şi podul peste Canalul Morii, se aflau în afara vechii incinte fortificate a oraşului, care acoperea o suprafaţă de doar 7 hectare. Podul peste Someş era unul de lemn, fiind situat, cel mai probabil, în apropierea actualului pod de pe strada Horea.

Bibliografie

 

Home | Istorie | Cladiri | Reconstituire | Secrete | Contact