Elemente de heraldică transilvăneană

În ultimii ani, municipalitatea a modificat stema oraşului Cluj-Napoca, ignorând o tradiţie care a început în anul 1369. Află, în continuare, cum arăta stema oraşului medieval Cluj în anul 1369, în anul 1476 şi cum arătat aceasta până în secolul XX.

 

Prima stemă a Clujul datează din 1369 şi a fost confirmată regal, în 1377. După această dată, sigiliul Clujului a fost folosit pe toate actele administrative ale oraşului. Sigiliul învăţişează un zid crenelat cu trei bastioane cilindrice crenelate şi o poartă cu hersă.

Se presupune că această imagine înfăţişa intrarea principală în oraşul vechi, aflată, în trecut, pe actuala stradă Matei Corvin. Venind dinspre Piaţa Unirii, la un moment dat, strada Matei Corvin se îngustă, după care se lărgeşte şi formează o mică piaţă, exact în faţa casei în care s-a născut Matei Corvin. Se presupune că locul cel mai îngust marchează amplasamentul în care se afla, în trecut, poarta principală a Cetăţii Vechi.

Zidul prezentat în sigiliu simboliza statutul de oraş liber, supus direct regelui sau principilor transilvăneni. El simboloza, în acelaşi timp, şi puterea militară, economică, culturală şi politică a oraşului.

De menţionat faptul că cele trei bastioane cilindrice crenelate situate deasupra porţii de intrare în cetate au devenit, din 1476,patrulatere.

Stema tradiţională a oraşului a fost înscrisă, de-a lungul timpului, pe mai multe fragmente ale zidului cetăţii medievale clujene (pe strada Republicii; Bastionul Croitorilor), pe clădirea primăriei din Piaţa Unirii, pe o loja a Teatrului Naţional şi pe Biserica Sfântul Mihail. De menţionat că stema tradiţională a Clujului (sau elemente ale acesteia) a fost preluată, de-a lungul timpului, şi de alte instituţii clujene, precum: Monetăria din Cluj, care a şi bătut-o pe mai multe monede, tipografia înfiinţată la Cluj, care a tipărit-o pe coperta cărţilor şi Universitatea Babeş - Bolyai.

Bibliografie

Home | Istorie | Cladiri | Reconstituire | Secrete | Contact