-
Istorie
1385, Peter Sparnau şi Ulrich von Tenntardt
„De la Braşov, am plecat în Transilvania peste o apă care se numeşte Olt şi am sosit într-un oraş care se numeşte Sibiu („Hermestad”, în notarea autorilor) şi este capitala Transilvaniei. De la Sibiu am plecat la Cluj („Closenburg”), de la Cluj - printr-o pădure şi peste o apă care se numeşte Criş („Kryst”) am plecat spre Oradea („Wordin”)”, notează călătorii germani.
„De la Braşov, am plecat în Transilvania peste o apă care se numeşte Olt şi am sosit într-un oraş care se numeşte Sibiu („Hermestad”, în notarea autorilor) şi este capitala Transilvaniei. De la Sibiu am plecat la Cluj („Closenburg”), de la Cluj - printr-o pădure şi peste o apă care se numeşte Criş („Kryst”) am plecat spre Oradea („Wordin”)”, notează călătorii germani.
Sec. XV, Sicilianul Petrus Rasnus
„Dintre cele mai însemnate (oraşe ale sasilor - n.r.) sunt acestea: Saxonia (posibil Sebeşul sau Orăştie - n.r.), Sibiu, Braşov, Bistriţa, Cluj; care în limba sarmaţilor înseamna «oraşul scolilor»; în acest oraş s-a născut augustul Matei «Corvin» căruia i-am închinat această carte”.
„Dintre cele mai însemnate (oraşe ale sasilor - n.r.) sunt acestea: Saxonia (posibil Sebeşul sau Orăştie - n.r.), Sibiu, Braşov, Bistriţa, Cluj; care în limba sarmaţilor înseamna «oraşul scolilor»; în acest oraş s-a născut augustul Matei «Corvin» căruia i-am închinat această carte”.
1527, Paladinul de Sierarzd Ieronim Laski
„Am crezut că părţile cele mai mănoase ale Ungariei ar fi la Buda şi la Casovia, dar acestea nu sunt nimic faţă de această provincie a Transilvaniei, căci în această provincie, abia sunt unele mici râuri care să nu dea aur prin spălare; vei găsi cele mai mari podgorii, un belşug uriaş de sare, minereurile, dacă le cauţi, nu sapi niciodată în zadar.”
„Am crezut că părţile cele mai mănoase ale Ungariei ar fi la Buda şi la Casovia, dar acestea nu sunt nimic faţă de această provincie a Transilvaniei, căci în această provincie, abia sunt unele mici râuri care să nu dea aur prin spălare; vei găsi cele mai mari podgorii, un belşug uriaş de sare, minereurile, dacă le cauţi, nu sapi niciodată în zadar.”
1532-1534, Francesco della Valle
„A plecat de la Brasov si, urmându-şi drumul, a ajuns la Cluj, un oraş aşezat în câmpie, înconjurat cu ziduri; cu clădiri foarte frumoase şi bine populat şi cercetat de mulţi negustori”, nota Padovanul în relatarea călătoriilor din anii 1532-1534.
1564, Andreas Gromo
„De la Turda, mergând spre nord, peste munţi şi dealuri şi printre plăcute mici lacuri, călătorul ajunge la Cluj, care este un oraş bogat de negustori, construit frumos într-o vale pitorească dintre doi munţi, pe un plai străbătut, de-a lungul, de un mic fluviu cu apă limpede de cristal, cu puternice ziduri păstrate din vremuri străvechi şi cu numeroase turnuri...”
„De la Turda, mergând spre nord, peste munţi şi dealuri şi printre plăcute mici lacuri, călătorul ajunge la Cluj, care este un oraş bogat de negustori, construit frumos într-o vale pitorească dintre doi munţi, pe un plai străbătut, de-a lungul, de un mic fluviu cu apă limpede de cristal, cu puternice ziduri păstrate din vremuri străvechi şi cu numeroase turnuri...”
Sec. XVI, umanistul Nicolaus Olahus „Oraşul Cluj, în limba germana Klausenburg, care după tradiţie ar fi fost odinioară Zeugma, este strălucit prin aşezare şi prin mijloacele sale şi prin abundenţa de toate bogăţiile şi prin negustori. Apoi abaţia Cluj - Mănăstur, orăşelul Turda, lângă care, de asemenea, se taie sare şi altele”.
1736, Apor Peter
În tot acel timp, cât eu am învăţat la Cluj, nici biserica [catolică] nu am avut în orasul Cluj; acolo unde este acum biserica iezuiţilor, acolo era o casă, şi aceea era o casă obişnuită, în aceea era ţinută sfânta mesă; dar acolo puţini oameni încăpeau, iar săracii catolici se suiră în podul casei şi, aplecându-se de acolo, ascultau sfânta slujbă, alţii stăteau sub bolta porţii, pe scaunele puse pentru ei, iaraşi alţii stăteau în curte, pe aceştia ba îi ardea soarele, ba îi bătea ploaia.”
În tot acel timp, cât eu am învăţat la Cluj, nici biserica [catolică] nu am avut în orasul Cluj; acolo unde este acum biserica iezuiţilor, acolo era o casă, şi aceea era o casă obişnuită, în aceea era ţinută sfânta mesă; dar acolo puţini oameni încăpeau, iar săracii catolici se suiră în podul casei şi, aplecându-se de acolo, ascultau sfânta slujbă, alţii stăteau sub bolta porţii, pe scaunele puse pentru ei, iaraşi alţii stăteau în curte, pe aceştia ba îi ardea soarele, ba îi bătea ploaia.”
1845, Auguste de Gerando
„Capitala Transilvaniei este un mic oraş arătos şi aristocratic cu douăzeci de mii de locuitori, cu străzi drepte, formate din case albe şi elegante. Nobilimea transilvăneană aici stă în cursul iernii, fiecare familie are propriul ei palat. Inegalităţile, pe care le putem întâlni continuu în Transilvania, aicea sunt mai bătătoare la ochi decât în alte părţi. Nu este privelişte rară defel caleaşca cu blazon nobiliar care aşteaptă cu răbdare la coltul străzii să treacă prin faţa sa cireada de bivoli care se întoarce de la păsune...”
„Capitala Transilvaniei este un mic oraş arătos şi aristocratic cu douăzeci de mii de locuitori, cu străzi drepte, formate din case albe şi elegante. Nobilimea transilvăneană aici stă în cursul iernii, fiecare familie are propriul ei palat. Inegalităţile, pe care le putem întâlni continuu în Transilvania, aicea sunt mai bătătoare la ochi decât în alte părţi. Nu este privelişte rară defel caleaşca cu blazon nobiliar care aşteaptă cu răbdare la coltul străzii să treacă prin faţa sa cireada de bivoli care se întoarce de la păsune...”
1862, Aron Pumnul
Un călătoriu străin dă următoarea descripciune despre târgul de cai din Cluj: „Mai nainte de a părăsi Ardealul, călătorind mai departe, să ne înfăţisăm un târg de cai, cum şe ţine in Cluj. Astă cetate veche numără acum la 19.000 de locuitori, are între case şi unele palate frumoase, un castel întărit, strade (uliţe) large şi case zidite dupa gustul din zilele noastre. Înaintea cetăţii se află un cerc făcut anume pentru închisul cailor, în carele se închid caii şi se proabă la călărit mai nainte, pe când privitorii se află pe nişte galerii înalţate spre acest scop...”
Un călătoriu străin dă următoarea descripciune despre târgul de cai din Cluj: „Mai nainte de a părăsi Ardealul, călătorind mai departe, să ne înfăţisăm un târg de cai, cum şe ţine in Cluj. Astă cetate veche numără acum la 19.000 de locuitori, are între case şi unele palate frumoase, un castel întărit, strade (uliţe) large şi case zidite dupa gustul din zilele noastre. Înaintea cetăţii se află un cerc făcut anume pentru închisul cailor, în carele se închid caii şi se proabă la călărit mai nainte, pe când privitorii se află pe nişte galerii înalţate spre acest scop...”
Riecherstorffer
„Someşul penultima lunga, râu al Daciei curge nu departe de Criş prin munţii Daciei orientaţi spre Moldova [îndreptându-se] mai întâi spre răsărit, apoi curgând pe lângă cetatea episcopală Gilău, merge spre sud şi scaldă incinta Clujului, apoi se întoarce spre răsărit [şi e] navigabil cu o albie îngustă şi şerpuitoare pe care este transportată, an de an, pe năvi încărcate, sarea regească”.
„Someşul penultima lunga, râu al Daciei curge nu departe de Criş prin munţii Daciei orientaţi spre Moldova [îndreptându-se] mai întâi spre răsărit, apoi curgând pe lângă cetatea episcopală Gilău, merge spre sud şi scaldă incinta Clujului, apoi se întoarce spre răsărit [şi e] navigabil cu o albie îngustă şi şerpuitoare pe care este transportată, an de an, pe năvi încărcate, sarea regească”.
Calugarul augustinian Agostino Museo
„Toată săptămâna sfântă am petrecut-o în oraşul Cluj, unde am luat parte la [slujbele] bisericeşti, ne-am spovedit, ne-am împărtăşit cu toţii şi am sărbătorit cu evlavie ziua sfântă a Paştilor, după cum se cuvine unor preoţi. În care timp, turcii care erau cu noi au locuit în mahalalele acelei cetăţi. În ziua a doua a Paştilor, am fost la biserică, adică cu domnul Ioan Doczy şi cu domnul Antonio. După încheierea prânzului am pornit şi ne-am îndepartat de acolo. Am mers trei mile şi am ajuns la Turda, unde sunt ocnele”.
„Toată săptămâna sfântă am petrecut-o în oraşul Cluj, unde am luat parte la [slujbele] bisericeşti, ne-am spovedit, ne-am împărtăşit cu toţii şi am sărbătorit cu evlavie ziua sfântă a Paştilor, după cum se cuvine unor preoţi. În care timp, turcii care erau cu noi au locuit în mahalalele acelei cetăţi. În ziua a doua a Paştilor, am fost la biserică, adică cu domnul Ioan Doczy şi cu domnul Antonio. După încheierea prânzului am pornit şi ne-am îndepartat de acolo. Am mers trei mile şi am ajuns la Turda, unde sunt ocnele”.
Bibliografie
- Secole de tranzit, un articol de Daniel Iftene, publicat în Foaia transilvănenană, Clujul de colecţie, la 15.07.2008
- Clujul din cuvinte, articol de Irina Petras, apărut la 26 Februarie 2009, pentru detalii, vizitati: http://www.napocanews.ro/2009/02/clujul-din-cuvinte-o-suta-unsprezece-111-%E2%80%9Eluari-de-cuvant%E2%80%9D-despre-clujul-de-ieri-de-azi-si-de-maine.html