Biserica luterană

Biserica luterană din Cluj se află la intersecţia dintre străzile 21 Decembrie (denumită, pe vremuri, Uliţa Ungurilor) şi Bulevardul Ferdinand (sau Uliţa Podului) şi este una dintre locaşurile de cult cu o însemnătate istorică aparte. Clădirea este opera arhitectului George Winkler şi a fost ridicată între anii 1816 şi 1829. Construcţia îmbină armonios elemente ale stilului barocului cu cel neoclasic. În zidurile sale au fost încorporate pietrele din aşa-numitul Bastionul rotund.

În perioada reformei, în oraşul devenit în întregime unitarian ca urmare a activităţii pastorului sibian Zabanius Izsák, s-a constituit o comunitate bisericească săsească luterană (evanghelică). Pentru început, aceasta şi-a amenajat o casă de rugăciuni, într-un spaţiu cumpărat, o clădire situată la începutul străzii 21 Decembrie. În 1700, s-a decis ridicarea unui turn deasupra casei. Terenul de pe colţ, pe care se află astăzi această biserică, a fost cumpărat, doar la 1803. Piatra de temelie a fost pusă la 29 mai 1816. Biserica a fost terminată în noiembrie 1829. Planurile i-au aparţinut lui Winkler György. Ca material de construcţie pentru pereţii bisericii, s-au folosit blocurile de piatră ale Bastionului Măcelarilor.

Biserica este poziţionată pe axa nord-sud. Clădirea are lungimea de 34 m şi înălţimea interioară de 15 m. În 1914, turnul bisericii a fost reînalţat cu 4 m. Stilul clădirii este dominat de elemente baroc, amestecate cu cele clasiciste. Spaţiul interior, cu capetele de coloane ionice, este baroc, iar amenajarea înterioară, alb-aurită, este empire-clasicistă. Pictura altarului a fost realizată de Johann Gentiluomo.


În biserică, se află mai multe plăci comemorative. Pe lângă placa comemorativă a lui Liedemann, dezvelită la 1843, pot fi văzute şi alte plăcuţe ale binefăcătorilor şi episcopilor şi, lângă poarta dinspre curte, ale curatorilor poeţi Reményik Sándor şi Bartalis János. În curtea ansamblului arhitectonic, a fost ridicat bustul lui Reményik Sándor, (opera lui Vágó Gábor), cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea acestuia. Urmaşul lui Liedemann, pastorul Hintz György, a introdus predica în limba maghiară, pe lângă cea în limba germană. Acest obicei s-a păstrat până în zilele noastre, când predica se desfăşoară în ambele limbi.

Bibliografie:

(Patrimoniul documentar şi imagistic al colectiilor Bibliotecii Judetene "Octavian Goga" Cluj) poate fi accesat pe internet, la adresa: http://www.bjc.ro:8280/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83

  1. Lukács József, Povestea „oraşului-comoară”: Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale, Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 2005.
  2. Mircea Toca, Clujul Baroc, Cluj-Napoca: Dacia, 1983.
  3. Dorin Alicu, Mihai Gh. Cojocneanu (coord.), Cluj-Napoca de la începuturi până azi: (ghid istoric şi turistic), Cluj-Napoca: Clusium, 1995.
  4. Deák Árpád, Kolozsvári séták, Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2004.
  5. Dragos Nicu, Cluj-Napoca oras al monumentelor/ ed., Cluj-Napoca: Studia, 2006.
  6. Gabriela Popa, Liviu Stoica, Cluj-Napoca: Illustrated guide: Ghid ilustrat, Cluj-Napoca: s.n., 2007.
  7. Francisc Orosz, Călăuza Clujului, Cluj-Napoca: Tipografia „Concordia”, 1933.
  8. Victor Lazar, Clujul, Bucureşti: Cultura Naţională, 1923.
  9. Ştefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa, Clujul, Cluj-Napoca: s.n., 1957.
  10. Gheorghe I. Bodea, Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca: PROF Image, 2002.
  11. Gaal György, Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz: Kolozsvári séták/, Kolozsvár: Korunk, 1992.
  12. Gaal György, Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben,Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007.
Home | Istorie | Clădiri | Reconstituire | Secrete | Contact