Prima menţionare scrisă a acestui nume apare într-un testament din 1503, înainte ca terenul să devină cimitir. Decizia înfiinţării cimitirului a fost luată de autorităţi, după epidemia de ciumă din anul 1585. Cimitirul a fost mărit de mai multe ori. Astfel, în secolul XVII s-a înfiinţat cimitirul luteran, iar în anul 1840, vechiul cimitir evreiesc. În 1885, cimitirul a fost rearanjat, multe pietre vechi fiind mutate de la locul lor. Tot atunci s-au desemnat parcele şi au fost plantaţi arbori. La sfârşitul secolului XIX, cimitirul a fost extins spre sud, deschinzându-se, în 1892, noul cimitir evreiesc şi cimitirul soldaţilor. Cea mai veche piatră de mormânt datează din anul 1599 şi se află în partea luterană a cimitirului.
Astăzi, Cimitirul Central se întinde pe 22 de hectare şi are peste 60.000 de morminte, din care 60 sunt declarate monumente istorice. Printre personalităţile transilvănene care se odihnesc aici, se numară:
- matematicianul Brassai Sámuel, autorul Enciclopediei Maghiare;
- Apáczai Csere János, proprietarul castelului de la Bontida;
- contele Bánffy Miklós;
- contesa Rhédey Mária;
- scriitorul Ion Agârbiceanu;
- academicianul Iuliu Hatieganu;
- speologul Emil Racovita;